Ce este dependenta de fumat sau nicotina?
Dependenta de fumat este provocata de substanta numita nicotina, drog care intra in compozitia tutunului.
Nicotina determina modificari la nivel cerebral, care provoaca o placere de moment.
Tocmai aceasta placere de scurta durata este cea care ii face pe oameni sa isi doreasca sa fumeze tigara dupa tigara.
Se stie ca dependenta de fumat este o problema de sanatate publica importanta si o epidemie globala, mai mult de 1 miliard de persoane fumand zilnic in toata lumea.
In plus, este cunoscut faptul ca femeile sunt mult mai afectate decat barbatii.
In Romania, de exemplu, in ultimii 20 de ani, numarul persoanelor care fumeaza, aproape s-a dublat. Mai mult, peste 55% dintre acestea au intre 15 si 34 de ani.
Consumul de nicotina incepe de regula de timpuriu in adolescenta, 95% dintre cei care continua sa fumeze la varsta de 20 ani devenind fumatori zilnici permanenti.
Fumatul produce o dependenta de 6-8 ori mai mare decat alcoolul si egala cu adictia de cocaina. 95-100% din fumatori devin dependenti de nicotina.
Dependenta de fumat este una dintre cele mai greu de indepartat tipuri de dependenta si este asociata ca mecanism cu dependenta de anumite droguri periculoase precum heroina sau cocaina.
Odata instalata, oamenilor le este foarte greu sa renunte.
Din pacate, desi substanta care provoaca dependenta este nicotina, odata cu aceasta fumatorii inhaleaza o multime de alte substante toxice.
In fumul de tigara au fost identificate peste 8000 de substante chimice sau “compusi ai fumului”.
Care sunt cauzele?
De ce devenim dependenti de tutun?
Prin inhalarea fumului de tutun, nicotina ajunge in plamani, apoi acestia o elibereaza rapid in sange si astfel ajunge in creier, in doar cateva secunde de la tragerea unui puf.
Ajunsa in creier, nicotina creste eliberarea de neurotransmitatori, ca dopamina, care regleaza starea de spirit si comportamentul.
Dopamina este astfel eliberata in “centrul de recompensa” din creier provocand o stare de spirit buna si sentimente de placere.
Experimentarea acestor efecte face ca fumatul sa provoace o atat de mare dependenta.
Dependenta de fumat implica nu numai efectele fizice, ci si comportamentele, iar aceste asocieri comportamentale cu fumatul pot actiona ca declansatori ai “poftei de a fuma”.
Iata cateva exemple: cafeaua de dimineata, pauzele la munca, dupa ce mananci, cand bei alcool, cand te intalnesti cu prietenii, cand vorbesti la telefon sau conduci masina, in situatiile stresante, cand simti miros de tigara.
Pentru a depasi dependența de fumat, trebuie sa fii constient de acesti declansatori si sa dezvolti un plan pentru a face fata comportamentelor si activitatilor pe care le asociezi cu fumatul.
- Cei cu dependenta strict comportamentala, care fumeaza aproximativ 5 tigari pe zi si care pot renunta la fumat fara probleme;
- Cei cu dependenta comportamentala si psihica, care fumeaza 20 sau mai multe tigari pe zi;
- Cei cu dependenta comportamentala, psihica si fizica, care fumeaza constant peste 20 de tigari pe zi;
- Fumatul pasiv, cunoscut si sub denumirea de fum de tutun din mediul ambient (FTMA), este o combinatie dintre fumul produs la capatul aprins al tigarii si fumul expirat de fumatori.
Ce factori de risc apar?
Orice persoana care fumeaza sau utilizeaza alte forme de tutun risca sa devina dependenta, iar factorii care influenteaza aparitia acestei dependente sunt:
Factorii genetici. Probabilitatea ca vei incepe sa fumezi si sa pastrezi acest obicei poate fi partial mostenita.
Factorii genetici pot influenta modul in care receptorii de pe suprafata celulelor nervoase din creier raspund la dozele mari de nicotina din tigari.
Influenta familiei si a celor apropiati. Copiii care au parinti fumatori, probabil ca vor deveni si ei la fel.
Copiii care au prieteni sau colegi care fumeaza, vor incerca si ei cateva tigari. De asemenea, filmele sau internetul ii pot incuraja pe tineri sa fumeze.
Varsta. Cei mai multi oameni incep sa fumeze inca din copilarie sau anii adolescentei. Cu cat esti mai tanar atunci cand incepi sa fumezi, cu atat sunt mai mari sansele de a deveni un fumator ca adult.
Depresia sau alte boli psihice. Multe studii arata o asociere intre depresie si fumat. Persoanele depresive, schizofrenice, cu PTSD sau care au alte forme de tulburari psihice sunt mult mai susceptibile de a deveni fumatoare.
Consumul de substante. Oamenii care fac abuz de alcool si droguri devin mult mai usor fumatori.
Pentru unii oameni, folosirea oricarei cantitati de tutun poate duce rapid la dependenta de fumat. Semnele care tradeaza aceasta dependenta sunt:
Nu te poti opri din fumat, desi ai incercat in mod serios sa renunti de mai multe ori.
Ai crize de sevraj cand vrei sa renunti. Incercarile tale de a renunta au provocat reactii fizice si psihice, precum pofte puternice, anxietate, iritabilitate, neliniste, dificultati de concentrare, stare depresiva, frustrare, furie, apetit crescut, insomnia, tulburari digestive.
Continui sa fumezi in ciuda problemelor de sanatate. Chiar daca stii ca ai probleme cu plamanii sau cu inima, nu te poti opri.
Renunti la activitati sociale sau distractive pentru a fuma
Dependenta de fumat te poate opri sa mai mergi de exemplu in restaurante in care nu se fumeaza, te poate opri sa socializezi cu anumiti membri ai familiei sau prieteni deoarece nu poti fuma in anumite locuri sau situatii.
Fumul de tigara contine mai mult de 60 de substante chimice cunoscute cauzatoare de cancer, precum si alte mii de substante nocive.
Chiar si tigarile “naturale” sau cele pe baza de plante au substante chimice care sunt daunatoare pentru sanatate.
Fumatul afecteaza aproape fiecare organ al corpului si sistemul imunitar. Aproape jumatate dintre fumatori vor muri din cauza bolilor cauzate de tutun.
Efectele negative ale dependentei de fumat includ:
Cancer pulmonar si alte boli pulmonare – Fumatul provoaca aproape in 9 din 10 cazuri cancer pulmonar. Provoaca, de asemenea, si alte boli pulmonare, precum emfizemul pulmonar sau bronsita cronica. Agraveaza astmul.
Alte tipuri de cancer – Fumatul este o cauza majora de cancer a esofaguluiesofagului, laringelui, faringelui si gurii.
De asemenea, este legat de cancerul vezicii urinare, pancreasului, rinichilor si colului uterin, chiar si de unele leucemii. In general, fumatul provoaca 30% din totalul deceselor datorate cancerului.
Probleme ale inimii si ale sistemului circulator – Fumatul creste riscul de a muri de inima si din cauza bolilor vaselor de sange, precum infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral.
Chiar si fumand doar pana la patru tigari pe zi crește riscul de boli cardiovasculare.
Diabetul – Fumatul creste rezistenta la insulina, ceea ce poate duce la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2.
Daca ai diabet zaharat, fumatul poate accelera progresul acestei complicatii ducand spre bolile de rinichi si probleme ale ochilor.
Probleme oculare – Fumatul poate creste riscul de a avea probleme oculare grave, cum ar fi cataracta si pierderea vederii prin degenerare maculara.
Infertilitate si impotenta
Complicatii sarcina si nou-nascuti – Mamele care fumeaza in timpul sarcinii prezinta un risc mai mare de avort spontan, nastere prematura, greutate mai mica a copilului la nastere si sindromul de moarte subita a sugarului (SIDS).
Raceala, gripa si alte boli – Fumatorii sunt mai predispusi la infectii respiratorii, cum ar fi raceala, gripa si bronsita.
Simturile slabite – Fumatul amorteste simturile de gust si miros, astfel incat produsele alimentare nu sunt la fel de apetisante.
Boli ale dintilor si ale gingiilor – Fumatul este asociat cu un risc crescut de a dezvolta o inflamatie a gingiei (gingivita) si o infectie gingivala grava, care poate distruge sistemul de sprijin al dintilor (parodontita).
Aspectul fizic – Substantele chimice din fumul de tutun pot schimba structura pielii, cauzand imbatranirea prematura si aparitia ridurilor. De asemenea, fumatul ingalbeneste dintii, degetele si unghiile.
Riscuri pentru familie – Sotii si partenerii nefumatori prezinta un risc mai mare de cancer pulmonar si boli de inima, comparativ cu persoanele care nu locuiesc cu un fumator.
Daca fumezi, copiii tai vor fi mai predispusi la SIDS (sindromul de moarte subita a sugarului), la agravarea astmului, la infectii ale urechii si raceli.
Combinam solutii psiho-terapeutice diferite pentru a cartografia exact sursa si modalitatea de manifestare a fiecarui simptom. Combinam tipurile de terapie intr-o maniera inovativa, pentru a scurta calea catre solutie si pentru a diagnostica direct in context.
Tratarea dependentei de nicotina se face prin:
Aceasta terapie, bazata in special pe preventie, contine 12 sedinte alaturi de un psihoterapeut special pregatit in acest sens.Pacientii…
Psihoterapia Scurta Centrata pe Resurse si Solutii este un demers de terapie colaborativa cu participarea directa a pacientului si…
Exista mai multe multe terapii pentru tratarea dependentelor, iar acestea se stabilesc in functie de cauzele afectiunii. Pe langa terapiile mentionate mai sus, psihoterapeutul poate alege
Pacientii care doresc sa preia controlul asupra consumului de nicotina vor fi asistati de catre terapeutul lor pentru a-si dezvolta abilitati noi de adaptare, in timp ce sunt expusi la anumite repere virtuale relevante legate de nicotina.
Pacientul este plasat in diferite medii virtuale (bar, restaurant, magazin, petrecere, la el acasa) unde se gasesc anumiti indicatori-ispita care sa-l atraga pe acesta sa consume alcool sau nicotina. Pacientul este ajutat de terapeut sa identifice simptomele fizice si cognitive ale poftei pe care o experimenteaza. De asemenea, el este ajutat sa-si dezvolte comportamente sau strategii cognitive noi, de evitare, de distragere a atentiei de la indicatorii-ispita, de a vorbi singur, de a-si schimba pattern-urile de gandire. Anumite marci de tigari preferate de pacienti pot fi plasate de catre terapeut in cadrul acestor medii virtuale. De asemenea, barmanul virtual ofera oportunitati pentru pacient de a se angaja in interactiuni si de a-si consolida abilitatile de abstinenta sau moderatie.
Aceasta terapie, bazata in special pe preventie, contine 10-12 sedinte alaturi de un psihoterapeut special pregatit in acest sens Astfel prin terapia de expunere la realitate virtuala, persoanei i se faciliteaza invatarea cognitiva, consolidarea noilor comportamente, suprimarea poftei in prezenta unor indici-ispita legati de tigari si evitarea recidivei si produce o serie de schimbari pozitive in metabolismul creierului.
Evaluare Clinica
Faceti acum un screening pe teste acreditate si va puteti evalua rapid statusul urmatoarelor patologii din textele de mai jos. Timpul necesar este de 5 pana la 20 de minute.
Depresie, Anxietate, Stres – Testul DASS21
Testul pentru depresie, anxietate, stres – Scala DASS-21 este un instrument psihologic standardizat utilizat pentru a evalua nivelurile de anxietate, depresie și stres.
Testeaza-ti starea de bine – Testul Ryff
Testul Ryff pentru starea de bine psihologica contine 42 de itemi ce masoara cantitativ sase aspecte ale starii de bine: autonomie, adaptabilitate la…
WhatsApp: +40 770 942 836
Adresa: Strada Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1,
Sector 1, Bucuresti, Romania